Moto:
“Creează ca Dumnezeu, comandă ca un rege, munceşte ca un sclav.”
(19 februarie 1876-Hobita, Oltenia-16 martie 1957,Paris)
Construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.
Coloana fără sfârşit, sau a recunoştinţei fără sfârşit, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat “testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. În epoca zisă a realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964 a fost redescoperit în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul de la Târgu-Jiu a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac.
Lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.
Este lucrarea prin care Brancusi isi afirma autonomia artistica. Ideea principala din Sarut este simpla: iubirea ca fuziune intre doua entitati separate reface unitatea originala a vietii.
Sarutul lui Brancusi poate fi considerat o replica la Sarutul lui Rodin. Opera aduce o noua dimensiune conceptului de sculptura. Aceasta opera sculptata intr-o maniera aparent primitiva, este a doua lucrare la care Brancusi foloseste tehnica taierii directe.
Cumintenia pamantului-1907
Sculptura reprezinta o femeie foarte concentrata asupra ei insasi, figura ei degajand un mister care o transforma intr-un portret universal. Din atitudinea statuii se degaja un sentiment de atasament fata de pamantul mama.
Reprezinta capul unei femei dormind. in blocul de marmura trasaturile delicate sunt abia perceptibile emanand o mare sensibilitate.
Cu aceasta lucrare, Brancusi a obtinut in 1912 marele premiu de 2000 lei la Salonul Oficial de la Bucuresti.
Forma alungita a micului fragment de tors, reprezinta miraculoasa fuziune dintre senzualitate si puritate. Suprafata neteda a sculpturii, privita din partea stanga, este intruparea perfectiunii figurii umane. Privit din partea dreapta, Torsul, apare ca o bucata de piatra denivelata, unde trasaturile umane nu sunt inca bine definite .
Sculptata in 1910 Maiastra releva aspiratia lui Brancusi catre perfectiune.
Forma pe care artistul o da pasarii Maiastre ne trimite cu gandul la divinitatile pagane, la reprezentarile animalelor zeificate. Maiastra, nu este o pasare obisnuita ci una speciala, inzestrata in legendele populare romanesti cu puteri magice, fiind aceea care il ajuta pe Fat Frumos sa isi intalneasca marea dragoste. Initial Brancusi alege un soclu format dintr-un grup de personaje primitive care isi sustin capetele cu mainile, dar in variantele ulterioare il va inlocui cu fragmente din Coloana Infinitului.
Intre 1910 si 1944, Brancusi a creat 29 de pasari, cautatand sa exprime esenta zborului, care pentru el simbolieaza ascensiunea catre spiritualitate si transcendenta.
Pentru Brancusi zborul este „cel mai minunat lucru din natura”.


















