De cine îmi pasă mie…

Trestii de Claudiu Presecan

Îmi pasă de cei care cred că dețin adevărul absolut și nu știu cât de relativ este.Îmi pasă de cei care se cred tineri dar nu știu cât de bătrâni sunt și de cei care sunt bătrâni și se tem să-și arate tinerețea să nu fie luați în derâdere de cei tineri.                                                                                                                                                    Îmi    pasă de curcubeul care se arată tot mai rar pe cerul meu și nu am pe cine să dau vina.                                                                                                                                             Îmi pasă de mantia singurătății care te face invizibil și de aceea nu-ți aruncă nimeni un colac de salvare.                                                                                                        Îmi pasă de poveștile ascunse pe care nimeni nu le va transforma în best-sellere.  Îmi pasă de trestia care m-a visat în copilăria ei și-a mea.                                            Îmi pasă de urmele pașilor pe care le-am găsit în pragul casei mele azi-dimineață și nu știu încotro m-ar putea duce.                                                                                          Îmi pasă  de cei cărora nu le pasă de mine așa cum nu le pasă de cerșetorul de la metrou sau de spălătorul de geamuri care îi obligă să vadă lumea cu alți ochi.  Îmi pasă de țipetele care sparg liniștea nopții și la care echipajele de poliție nu mai au ce face și despre care reporterii scot reportaje pe bandă rulantă scrise cu sânge și durere.                                                                                                                                         Îmi pasă de prietenii care nu mai sunt și de cei care sunt și nu sunt  prieteni.   Îmi pasă de agonia care ajunge la timp  și de extazul care te pierde și se pierde înainte de a vă stabili un loc de întâlnire în această viață.                                                Îmi pasă de gări și de trenuri, de porturi și vapoare, de clepsidre și de nisip, de jocuri și de noroc, de vatmani și de carduri, de cipuri și de procesiuni, de mitinguri și de greve, de promisiuni și de încălcări, de tratate rupte și de aliante mincinoase, de tăcere și de minciună îmi pasă ,                                                                       dar mai ales îmi pasă de trestia care  m-a visat azi-noapte și nu știe că m-a visat iar eu nu am timp să-i povestesc nimic despre cât de frumos ar fi putut fi visul ei dacă și ei i-ar fi putut păsa de mine…