Poetul Emil Brumaru, considerat de moderatorul emisiunii ‘O legenda a Iasului” discuta deschis, fara menajamente despre sine cel de acum si cel din tinerete, despre femei celebre, iubite celebre si cu admiratie despre relatia sa cu Nichita Stanescu, despre poezie si rolul ei in viata tinerilor, in acest interviu in cadrul emisiunii Idei pe Contrasens:http://www.telem.ro/telem/idei-pe-contrasens/43107-idei-pe-contrasens-10022012-o-legenda-a-iasului-emil-brumaru.html
Sa ne reamintim de cateva versuri memorabile:
Verlaine Mi-a Spus…
Verlaine mi-a spus în dupa-amiza trista:
“De ce îti lasi femeia ta frumoasa
Închisa-vis. Un fluture exista
Numai o clipa-n vîntul de matasa.
Tu uiti mereu ca-ntr-un izvor cazuta
Capsuna, de n-o sorbi, lin putrezeste
Chiar de-i atinsa doar de-un voal de peste
Portocaliu sau de un bot de ciuta.
Fiindca pe tine-anume te asteapta.
Nu-ntîrzia, ci-mbracate-n vesminte
De in curat si amîndoi, cuminte,
Iubiti-va, cît roua-i înteleapts.
Paharul golit las, pe jumatate,
Ramîne-n veci cu buzele umflate.”
Balada poetului de duminecă
La haina mea roz am o mânecăAlbastră, cealaltă vernil.
Eu scriu doar în luna april!
Şi-atunci nu mai mult de un vers
Pe care deja l-am şi şters.
Îmi plac portocale şi sâni.
Iubita mea are trei sâni!!!
Ea dă samovarelor lustru
Cu dânşii, schimbând la ceai gustul
Şi ţine morţiş să-i înveţe
Cititu-n zaharniţe creţe.
Dar câteodată sânt trist,
Vai, parcă nici nu mai exist,
Sparg mingi cu andreaua şi peşti,
Ucid păpădii cu caleşti,
Cu îngerii roua din şanţ
O beau pân`la ultimul sfanţ!
