Intentii nobile, idei vechi si noi

Astazi…ei bine ASTAZI….Va fi un nou inceput, astazi voi termina ce am inceput ieri sau voi incepe ceva ce-mi doresc de mult si am tot amanat, voi incheia ce trebuia incheiat de mult, voi sterge praful de pe ceva uitat, voi lasa sa se astearna praful pe ceea ce trebuie lasat sa fermenteze nu 5-7 zile ci 5-7 ani si sa-l scot de acolo, el Marele Eveniment datator de insomnii,  cand deja ii voi fi  uitat culoarea, mirosul, durerea provocata sau bucuria anticipata dar ramasa in stadiu virtual. Astazi, e o zi de luni, cand imi fac proiecte pentru a putea apoi sa le naruiesc si sa le inlocuiesc cu altele si mai nerealiste, astazi ar putea fi un nou inceput, de parca fiecare saptamana ar dur(e)a atat cat am eu nevoie, cat pot  eu suporta, de parca astazi cand simt ca pot reincepe ceva as avea nevoie de o zi de luni cat o saptamana, iar maine, cand voi fi obosit, saptamana sa dureze o ora.Astazi, voi sterge ranile altora uitand de ale mele asteptand zadarnic sa-mi observe cineva propriile rani, dar ce conteaza, importanta e imaginea lor despre mine, adevarul?E o usa secreta la care nici eu nu am mereu acces.

ASTAZI…De cate ori nu am spus, „Non, rien de rien,/Non, je ne regrette rien!/Ni le bien qu’on m’a fait/ni le mal;/Tout ca m’est bien egal!”Si totusi, uitarea nu e atat de mantuitoare, e ca o moarte a unei picaturi din ceea ce suntem, o esenta a unui parfum divin pe care il irosim prea repede sau prea devreme spaland cu el petele din soare...A uita e o binecuvantare uneori, a pastra viu tot ce ai trait cred e o necesitate de care nici nu stii cand ai nevoie.Iti scoti trecutul de la naftalina si il examinezi cu lupa maturitatii si constati cat e de imperfect, de fals, de ..al atcuiva parca.Iti spui:”Doamne, asta sunt eu?Atat de falsa, atat de superficiala, atat de…fragila…A mai ramas ceva din miner?mai pot salva ceva din vechile emotii si sentimente?s-au le-am epuizat pe trairi facile, pe oameni mincinosi, pe inchipuiri, niciodata pe ceva real, concret.”

Iata, intind palma, ce vad in ea?Linii multe, multe, o vrajitoare mi-ar putea spune ce multe cumpene am avut, le-am depasit pe toate?Sau inca mai am?Daca da, de ce atat de multe si de ce atat  de des imi apar riduri pe suflet, pe chip…Daca secolul actual nu ne-ar ajuta cu operatii estetice, cu creme minune, am observa cati Dorian Gray care nu au fost ucisi de imaginea propriului lor portret imbatranit se afla printre noi.Si atunci am rupe revistele de scandal, am interzice emisiunile care le dezbat viata si i-am aseza acolo unde le e locul:in celula uitarii.

 

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Confesiunile unui scorpion și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Intentii nobile, idei vechi si noi

  1. E şi mâine o zi…

    M-am hotărât să fug din propria inconstanţă
    Şi voi evada chiar în această seară, la ora „H”…
    M-am plictisit de tot ceea ce vreau să fac,
    Nereuşind aproape niciodată să duc la bun sfârşit
    Planurile făcute…
    Am tăiat deja gratiile de la celula inconsecvenţei mele,
    Folosind pila ta unghii…
    Probabil o să spui râzând
    „Te vei plictisi curând de statutul de evadat
    Şi vei reveni singur în celulă,
    Acolo unde te simţi cel mai bine.
    Inconstanţa are şi ea farmecul ei…”
    Uite, iubito, să ştii că mi-am făcut deja bagajul,
    Ceea ce înseamnă că evadarea plănuită
    Nu este doar un capriciu de moment…
    Am pus în rucsac adiere de neant,
    O aripă frântă de cocor
    Şi CD-ul vechi de pe care Eric Clapton
    Îmi recomandă să fiu un pelerin…
    Mi-am propus să încep o nouă viaţă,
    Să fiu constant,
    Să pun punct acolo unde acum
    Pun doar virgulă
    Şi să abandonez pentru totdeauna
    Punctele de suspensie şi semnele de întrebare
    La care nu dau niciodată răspuns…
    Te anunţ că voi evada în această seară la ora „H”,
    Chiar atunci când tu aştepţi să recunosc
    Că a mai trecut o zi
    Fără să duc nimic până la capăt…
    Am împletit o frânghie din planurile de viitor
    Şi voi coborî pe ea,
    Încetul cu încetul,
    Către abisul unde sper să supravieţuiesc
    Prin statornicie…
    Râzi…
    Iar râsul tău sănătos
    Mă readuce cu picioarele pe pământ
    Şi îmi spun:
    ”E şi mâine o zi”…

    Apreciază

  2. Maria Postu spune:

    E un poem absolut superb, ma bucur daca textul meu modest a inspirat asemenea versuri. E pacat sa ramana doar aici, ar trebui postat pe blogul tau. Multumesc.

    Apreciază

  3. noradamian spune:

    A uita( a face efortul sa uiti) uneori imi pare a fi problema de igiena sufleteasca si mentala. Dupa cum „a tine minte” e una de reinoire volitiva, necesara pentru calitatea constructiei spirituale constiente.

    Apreciază

  4. noradamian spune:

    Cantecul lui Edith Piaf e dintre acelea care nu trebuie uitate 🙂

    Apreciază

  5. Maria Postu spune:

    Nici alte cantece ale ei precum si minunatul film inspirat din viata marii artiste.

    Apreciază

  6. Maria Postu spune:

    Trecutul personal si colectiv trebuie pastrat macar prin „lectiile” pe care ni le transmite.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s