Am gasit in cutia mea postala aceasta carte, („Atentat la vesnicie”.Maxime, Reflectii, recviemuri” , autor Traianus, editura GrafemaLibris, 2007) expediata catre mine de un autor din C hisinau, pe care nu am avut placerea sa il cunosc, dar ale carui ganduri mi-l aduc aproape ca si cum l-as cunoaste de o vesnicie…Va impartasesc din gandurile si din sentimentele sale…
„Cel mai dificil lucru pe care l-am cunoscut in viata am fost eu”
„Numai scrisul ma mai poate vindeca de uitare”
„A bea din vinul tristetii pentru mine e un mare deliciu”
„In zori de zi, mai mor o data”
„Arta este vama dintre iad si rai”
„Cine ma uita repede nu m-a urat destul”
„Viata e un actor care, in timp ce rasfoiti aceasta carte, s-a si sinucis”
„Zilnic ma rog sa umplu cu sens non-sensul”
‘dati-mi o suferinta sa nu mor.Nu pot trai decat in suferinta”.
„
Share this:mariapostu.wordpress.com
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Similare
Despre Maria Postu
Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon...
Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...Nu insa si ultima: Cutia postala a cerului, Leonor si zanele...si mai urmeaza...
Acest articol a fost publicat în
carti bune și etichetat
actor,
iad,
rai,
singuratate,
sinucidere,
tristete,
vesnicie,
vin. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
Poezie si proza online- WordPress Page 
un pic cam trist dar foarte profund. Oare in cutia mea postala….vine si prin Craiova Mosul?
ApreciazăApreciază
Bun regasit Loreley…Mosul vrea cateva poeme…
Singurele daruri pe care le pot oferi dar i-am dat adresa mea de blog…poate ajunge si pe la prietenii mei cu daruri de suflet.
ApreciazăApreciază
“Arta este vama dintre iad si rai”.
Interesanta sintagma, nu am mai intalnit o asemenea definitie a artei. Subscriu la parearea lui „loreley64” in ceea ce priveste tristetea profunda care ma duce cu gandul la elegiile lui Eminescu.
ApreciazăApreciază
Este o „vama” destul de scumpa, cred, pe care o pletesc deopotriva autorii cat si degustatorii fini ai acestui tip de delicii rafinate. Depinde, poate pentru unii arta este undeva, dincolo de iad sau rai..in ei insisi sau intr-o suprarealitate inaccesibila la prima vedere.
ApreciazăApreciază
”raiul si infernul sunt in noi” (Ommar Kayamm)
ApreciazăApreciază
„Cei mai de seama intelepti, savantii/ adevarate torte vremii lor,/s-au perindat prin bezna lumilor,/au baiguit cateva fraze,/facand neintelesul mai cumplit/apoi au adormit”(Omar Khayyam)
ApreciazăApreciază
ma rog, Omar Khayyam ! 🙂
ApreciazăApreciază