Legea celor puternici de Steve Fainaru

scan0003„Aceasta este o carte despre pacatul originar”.

Mi se parea ca desi ma asteapta atatea carti necitite dar a caror lectura am amanat-o pentru vacanta, nu e cea mai buna idee sa ma cultiv cu o carte a unui ziarist de renume international, Steve Fainaru,premiat cu Pulitzer in 2008, cu atat mai mult cu cat  subiectul „razboiul din Irak parea epuizat de sutele de emisiuni tv si interventii in mass media.

Si totusi…Inca de la primele pagini, cartea reuseste sa te tina captiv. ca de obicei, viata e mai bogata, mai surprinzatoare decat fantezia.Cartea raspunde la intrebari ca: De ce pleaca un tanar care are toate motivele din lume pentru a fi fericit,traind in SUA,  sa lupte in razboi?

De ce, dupa ce a trait experienta mortii, a suferit trauma uciderii unor inocenti, revenit acasa, in lumea tinerilor de varsta lui, un tanar simte nevoia sa se reintoarca pe front?

Care este adevarul despre inceputul razboiului din Irak?

Citez cateva idei care te pot face sa alegi cartea si nu televizorul.

„Guvernul lanseaza un razboi preventiv, pe baza unui mit.Insurgentii se ridica la lupta, pentru a-i confrunta pe ocupanti.Lipsit de forte de lupta suficiente, ca sa nu mai vorbim de vointa politica, guvernul isi inchiriaza o armata particulara, formatiune cu formatiune. Sute de companii apar peste noapte, ca ciupercile dupa ploaie, unele cu consilii de administratie si birouri in turnuri de sticla, altele, nimic altceva decat niste simple bande inarmate….

Curand, totul se transforma intr-o adevarata industrie de o suta de miliarde de dolari, o industrie a armelor, cu sindicatele de rigoare si cu propria nomencaltura: in ziare si in dezbaterile politice sunt numiti cu totii „garzi particulare.”

-Nici nu stii cat ma bucura razboiul asta, mi-a spus unul dintre ei intr-o seara.”

Ce este de fapt „Legea celor puternici?” „Mercenarii isi aveau prpria politie, care functiona dupa propriul cod nescris. Il numeau Legea Celor Puternici”, explica autorul care a cunoscut indeapropae realitatile din Irak si din alte zone in care era implicat guvernul american sau grupe de luptatori scapati de sub controlul autoritatilor americane, cum erau acesti mercenari despre care vorbeste in carte autorul. E impresionant sa vezi viata aparent normala a unui tanar student american, implicat in petrecri specifice varstei, devenind brusc altul pe campul de lupta, in Irak, locul in care alta e realitatea de pe teren, altele sunt marturiile false ale participantilor si altele articolele din presa care vorbesc despre un anumit incident, a carui vina nu si-o asuma americanii desi acesta e adevarul. Autorul tocmai asta face, prezinta atat versiunea celor care l-au provocat, l-au imbract in minciuna, dar si adevarul, aflat din alte surse, sau de la aceeasi martori, obligati la un moment dat, sa spuna adevarul.Se retin numele si destinele unor tineri ca Jon Cote, Paul Rueben si altii mii de anonimi atrasi in Irak de magia banului, riscand, asumandu-si voit riscul, ascunzandu-se in spatele unor cuvinte ca:”-Ca sa fiu sincer, nici nu m-as atinge de un bilet de avion spre Irak pentru mai putin de 35 000$ pe luna.Pentru ca, cel mai probabil, n-as avea decat o luna-doua sa-i castig pana sa-mi faca de petrecanie.”

Care este psihologia acestor tineri, atat de diferiti de imaginea banalizata a unui tanar american de 23 de ani:

„Cote isi facuse plinul de tururi, o data in Afganistan si alta data in Irak, asa ca e usor de inteles atractia; acolo nu existau ordine, reguli, motivatii de tipul „II atacam acolo – are rost sa-i atacam aici”, nici un fel de promisiuni desarte ca „sa schimbam fata istoriei in Irak”. Era ca o plimbare in parc pentru care primea o goraza de bani.”

De fapt, cea mai interesanta si curajoasa latura a cartii este prezentarea modului cum ii vedea la inceput pe mercenari guvernul american, si cum a ajuns in cele din urma sa le accepte legal prezenta lor in Irak si sa-i numere alaturi de prezenta oficiala in Irak si pe acestia. O reportera il intreaba la o conferinta de presa pe insusi presedintele Americii George W. Bush, despre prezenta in Irak a unor militari angajati particulari care opereaza in afara Codului Justieiei Militare, dorind sa stie caror legi sau regulamente trebuie sa se supuna ei.Presedintele se eschiveaza sa raspunda, promitinand ca va plasa intrebarea mai departe Secretarului de stat.

(va urma)

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s