De la o piata la alta…

DEx-ul defineste cuvantul „piata” prin sapte serii de termeni si nu ma voi referi la toate.Nu ma inspira „piata” ca spatiu liber cu monumente si plantatii decorative in interiorul unei localitati deoarece imi aminteste de Bacovia „, „Solitarul pustiilor piete”.Nici la „piata” ca sfera a circulatiei marfurilor si , mai ales, nici la Piata neagra, despre care Dictionarul tace .Nici la pietele in care mii de demonstranti poarta pancarte uriase si cer fel de fel de drepturi, au megafoane prin care isi impartasesc ideile, piata in care scutierii te impiedica sa inaintezi si unde gloantele te tintuiesc definitiv in ultima dorinta neindeplinita.Despre aceste piete ar trebui sa vorbesc cu alt glas, sa scriu cu alte litere ori sa tac…Ma voi referi la al 8-les sens, „piata sentimentelor” o piata neoficiala, nerecunoscuta si care a imprumutat cate ceva din celelalte sensuri ale cuvantului „piata”. Este o intretaiere de emotii si un loc in care se intalnesc necunoscutii venind din alte dimensiuni ale realitatii, mai straine una de alta decat daca ar veni din alte galaxii.Aici se intalnesc oameni pe care ii despart ani-lumina si care au impresia si luzia ca sentimentele pot sterge distantele si estompa diferentele Aici se despart cei care au locuit in magma aceleeasi stele dar nu se stie ce explozie i-a separat definitiv, fara sansa de a mai renaste in acelasi sistem solar sub forma unui astru datator de viata. Aici unii ofera si nu le sunt acceptate darurile. Altii cumpara cu ochii inchisi si constata prea tarziu sau niciodata ca au fost inselati. Altii se ofera pe sine, dar nimeni nu are loc in suflet pentru ei, cineva sterpeleste cate ceva cand cel aflat in piata nu este atent, altcineva se hraneste din resturile cazute de pe tarabele celor ce au acces la prea multe sentimente. Exista sentimente permise si sentimente interzise, sentimente legale si sentimente ilegale, tranzitate clandestin de la varsta la alta,  sentimente accesibile ca un loc pe o banca in statia de asteptare, si sentimente inaccesibile ca un loc in steaua polara  care se liciteaza in secret dar nu ajungi sa le ai cu adevarat niciodata.In aceasta piata oferta depaseste uneori cererea iar alteori, cererea se izbeste de zidurile neintelegerii si falsificarii sentimentelor. Se dau sentimente pretins uzate, iesite din uz, anacronice si inutile, spun dealerii sentimentelor.Posesorii lor asteapta in locuri izolate o sansa la schimbarea ratei de schimb .. Pe de alta parte, dealerii sentimentelor fac reclama si etaleaza sentimente nou iesite din laboratoarele artificiale, frumos ambalate, tentante si irezistibile. Orice amator diletant sau doctor in sentimente, poate gasi in piata sentimentelor ce cauta. Cu conditia sa aiba rabdare si la dispozitie cel putin doua vieti.

Anunțuri

Despre Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Muzeul emotiilor mele și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la De la o piata la alta…

  1. Gina zice:

    Ciudata, dar aceasta piatza pe care ai fotografiat-o tu exista.Daca oamenii nu prea mai au secrete, daca si plapuma este transparenta, de ce nu s-ar cumpara si vinde ‘ sentimente’ la kg?Ca orice marfa. Ai ceva cunoshtintze de marcheting, nu ieshi chiar buzunarit. Ai experientza, tu potzi fi cashtigatorul. Rau de tot o patzesc romanticii, saracii. Care nu se gandesc la ziua de maine. Cumpara tot. Pentru orice pretz.
    Pana la urma, shtie cineva cum va fi , daca nu incearca?
    Asha ca si piatza asta, ca orice piatza, tot e buna la ceva.Nu are legatura cu mersul leu/ euro. Se poate reduce la troc. Depinde de parteneri.
    Eu zic ca trebuie luata in seama. Ca orice noutate.

    Apreciază

  2. Maria Postu zice:

    Gina, intr-adevar, ai dreptate, trebuie inspiratie, indrazneala, curajul de a risca pentru a alege indiferent „ce”.Romanticii sunt prada sigura , indiferent de varsta lor.(De obiceise asociaza romantismul cu tineretea )dar, dupa parerea mea, romantismul nu tine de varsta. Il ai sau nu. Il potin pierde doar daca treci prin niste lectii dure de reeducare a sufletului. Dar de uitat nu-l uiti, chiar daca nu-l mai arati.Dar nu mai cumperi si nu mai oferi atat de usor sentimente.

    Apreciază

  3. aura popescu zice:

    Cred ca aveti o viziune usor idilica si nostalgica asupra acestei „piete”…Da, sentimentele nu mai sunt ce au fost candva.Se aprind mai usor, se sting mai repede, se inlocuiesc cu altele daca se demodeaza, si ce-ar trebui sa facem?Sa acceptam o relatie 50 de ani doar pentru ca asa e moral?

    Apreciază

  4. Maria Postu zice:

    Cred ca ratiunile pentru care o relatie dureaza 50 de ani sunt mult mai profunde decat putem noi intelege.Dincolo de iubire sunt si alte valori care tin legat un cuplu pe care cei mai tineri le vor descoperi, daca vor avea rabdare. Daca nu, se vor multumi cu cenusa acelor iubiri consumate prea repede.

    Apreciază

  5. Gina zice:

    Pentru Aura- Doamne fereshte!!!
    Ce este moral in iubire? Dar imoral?

    Apreciază

  6. Tocmai citeam despre “piata sentimentelor” cand tu citeai la mine. Multumesc.

    Apreciază

  7. Maria Postu zice:

    Mi se confirma inca o data ca exista telepatie.Blogul tau arata foarte bine, e foarte atractiv , cu o cromatica foarte discreta si o grafica interesanta.Sper sa-i acorzi mai mult timp ca promite.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s