Secta cititorilor de pagini tiparite

Nimic nu poate inlocui placerea pe care o simti cand tii in mana o carte si rasfoiesti paginile noi, abia iesite de sub tipar sau ingalbenite de mainile altor citori inaintea ta, cu care comunici prin canale insesizabile si a caror emotie sau curiozitate in fata textului ti se transmite si tie, sporindu-ti parca placerea lecturii si a participarii la un act sacerdotal colectiv. Si totusi, se afirma ca  viteza de circulatie a informatiei micsoreaza volumul lecturii, la nivel global.Tinerii se plictisesc de tot ce nu e virtual, de tot ce pretinde timp, rabdare, liniste, pentru a fi savurat .Pe de alta parte libertatea de a tine cartea pe genunchi,in fotoliu, in pat, e altceva decat a urmari cu privirea monitorul, pierzand astfel contactul fizic, material cu pagina de carte.

Se prevede ca in goana dupa o audienta cat mai mare, va disparea exigenta scriitorului , marca unicitatii sale si va domina concesia facuta publicului, modei, gusturilor efemere. Ingrijorator mi se pare pericolul disparitiei autorilor  individuali, ei fiind inlocuiti de autori colectivi, de zeci sau sute de oameni in zona on-line. Eu insami am fost implicata in scrierea unui roman colecticv propus de revista Tabu, (roman_tabu#top) experienta interesanta dar restrictiva deoarece subiectul impus de redactorul initiatol nu te lasa sa te indepartezi prea mult de subiect.

Intr-adevar, lectura virtuala nu duce la pierderea profunzimii lecturii, iti solicita mai mult decat paginile unei carti atentia distributiva, elementele extratextuale care te distrag fiind mai numeroase: dorinta de a cauta imediat sensurile unui cuvant, de a compara sau verifica o informatie noua din textul citit, de a arunca o privire si pe ecranizarea cartii pe care abia o citesti sau de a afla date despre autorul cartii respective .Foarte multi din termenii cartii avand linkuri de aprofundare a sensurilor cartii, iesi din urma lecturii imbogatit cu o multime de informatii noi dar in acelasi timp, obosit si fara sentimentul evadarii intr-un invers fictional benefic.

Un alt aspect ingrijorator mi se pare cel legat de pericolul asimilarii literaturii viitorului, uneori sub forma unui microcip implantat doar ca informatie, fara emotie, fara sentiment. Comunitatile de cititori de literatura autentica, pe foaia palpabila si mirosind a cerneala proaspata, vor ajunge sa fie vanati precum membrii unei secte religioase interzise? Cine ii va vana mai mult? Ecologistii copacul-de-hartie care deplang sacrificarea copacilor pentru milioanele de pagini citite care in cele din urma se supun degradarii timpului sau ajung sa fie reciclate si sa genereze alte pagini care vor avea si ele aceeasi soarta?Sustinatorii lecturilor virtuale care isi protejeaza astfel o sursa de venit permanenta si inepuizabila prin milioanele de utilizatori care le acceseaza siturile?(16057_LECTURA-VIRTUALA-Google-lanseaza-serviciul-Book-Search.html)

Personal cred ca e la altitudinea fiecaruia dintre noi de selecta acel tip de lectura care il solicita mai mult sau mai putin, in functie de scopul pentru care citesti:citesti pentru a te informa, a-ti pregati o teza , un discurs, o disertatie, sau citesti pentru a te delecta, a te refugia intr-un univbers fictional indeprtat de lumea dezlantuita?

Pe aceeasi tema:Poezia_virtual%C4%83_versus_poezia_paper

index.php?nr=242&cmd=articol&id=9212

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Secta cititorilor de pagini tiparite

  1. angela spune:

    Maria
    discutiile sunt numeroase la aceasta tema. tehnica tiparului ramane a fi una de contact fizic, ceea ce este extrem de important, dupa cum ai observat bine si tu. stiu ca recent in SUA se fac experimente prin care se urmareste simularea contactelor tactile la computer. pentru ca o carte sa devina carte.
    imi amintesc cu drag de unul dintre romanele SF in care erau oameni-carti (fiecare dintre ei memorizau cate o carte pe care o transmiteau in lant)🙂
    lectura in fotoliu ramane preferata mea. pentru ca am gustat de ea de mica. de aceea este important sa ne educam copiii si studentii astfel incat sa invete placerea lecturii🙂

    Apreciază

  2. Maria Postu spune:

    Intr=adwevar, discutiile sunt inepuizabile si tind sa-i inteleg si pe unii si pe altii.Lectura ramane insa un act pur individual, si indiferent de suportul pe care citim, daca ai vocatia cititului, vei citi intodeauna. Tocmai de la asta mi-a venit ideea, eu cautam in DOOM noile reguli iar elevii cu ajutorul internetului gaseau pe telefon foarte repede cuvintele cautate in timpul orei.

    Apreciază

  3. angela spune:

    pe de alta parte, ma uit la fiica mea de 8 ani, care navigheaza usor pe net, isi aduna informatii, extrage istorioare, si ma bucur.
    cred ca de fapt, Maria, una pe alta nu se exclud.

    ai dreptate cu vocatia cititului🙂
    o zi frumoasa sa ai🙂

    Apreciază

  4. Maria Postu spune:

    Multumesc. Ma bucur sa vorbesc cu o mamica asa de tanara, care nu este doar mamica, asa cum am fost eu vreo 15 ani. Internetul m-a ajutat sa incerc sa recuperez timpul „pierdut” pe de o parte si castigat pe de alta parte, asa ca acuma ma simt egala elevilor mei de liceu in aspiratii si curiozitate.E bine, e rau?Bine pentru mine, rau pentru cei din jur, probabil. Si tie o zi frumoasa.

    Apreciază

  5. Gina spune:

    „nu stiu altii cum sunt”…eu citesc cu mine. In felul meu.Se pot inventa multe. Lumea a trecut de la scrijelitul pe stanci/nisip/pamant.. la placutele de lut, la papirus, de la carti legate in aur la carticele de buzunar, de la studiul in biblioteca la comp.
    Maine poimaine si el va fi batran .Ii va lua locul altceva.
    Ramane , cred, pentru fiecare, motivatia. Sau placerea. Sau timpul. Sau stilul. Sau cine mai stie ce..
    Stii ce mi-a venit in minte in secunda asta? Miron Costin”.. ca nu este alta mai placuta zabava decat cetitul cartilor”..(sper sa fi fost exacta).

    Apreciază

  6. Maria Postu spune:

    Da, cronicarul avea si aici dreptate…Cred, din pacate, ca timpul ne va obliga sa fim mai selectivi si sa renuntam la o parte din placerile cititului, dar detot, cred ca nu vom renunta niciodata, asa cum, deocamdata, specia umana nu a renuntat nici la dragoste.Si cititul e o dragoste care nu tradeaza si nu se demodeaza.

    Apreciază

  7. Şi eu am spus mereu că nimic nu se compară cu momentele în care atingi/mângâi paginile unei cărţi…

    Apreciază

  8. Maria Postu spune:

    Cartea este refugiu si compensatie, rasplata si lectie de viata .O zi buna, Cristian.

    Apreciază

  9. daurel spune:

    Indraznesc o comparatie. Una este sa bei cafeaua pe strada , din pahar de plastic, ocolind trecatorii, si altfel este sa o savurezi stand in fotoliul preferat, discutand cu o persoana agreabila…

    Apreciază

  10. Maria Postu spune:

    Excelenta comparatie.

    Apreciază

  11. eu unul decat sa citesc o carte pe monitor, mai bine vad un film ! 🙂

    Apreciază

  12. Maria Postu spune:

    Exista ecranizari care si-au depasit calitativ cartile(Pe aripile vantului dupa romanul lui Margaret Mitchell) si invers, carti foarte mari au generat ecranizari modeste.Depinde desigur cine e regizorul, scenaristul si actorii. De ex. scurta povestire care a generat Strania poveste a lui Benjamin Button..
    (https://mariapostu.wordpress.com/2009/03/02/triada-timp-viata-moarte-in-strania-poveste-a-lui-benjamin-button/)

    Apreciază

  13. Pingback: Case fara carti, carti fara case « Maria Postu – WordPress Page

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s