Secta cititorilor de pagini tiparite

Nimic nu poate inlocui placerea pe care o simti cand tii in mana o carte si rasfoiesti paginile noi, abia iesite de sub tipar sau ingalbenite de mainile altor citori inaintea ta, cu care comunici prin canale insesizabile si a caror emotie sau curiozitate in fata textului ti se transmite si tie, sporindu-ti parca placerea lecturii si a participarii la un act sacerdotal colectiv. Si totusi, se afirma ca  viteza de circulatie a informatiei micsoreaza volumul lecturii, la nivel global.Tinerii se plictisesc de tot ce nu e virtual, de tot ce pretinde timp, rabdare, liniste, pentru a fi savurat .Pe de alta parte libertatea de a tine cartea pe genunchi,in fotoliu, in pat, e altceva decat a urmari cu privirea monitorul, pierzand astfel contactul fizic, material cu pagina de carte.

Se prevede ca in goana dupa o audienta cat mai mare, va disparea exigenta scriitorului , marca unicitatii sale si va domina concesia facuta publicului, modei, gusturilor efemere. Ingrijorator mi se pare pericolul disparitiei autorilor  individuali, ei fiind inlocuiti de autori colectivi, de zeci sau sute de oameni in zona on-line. Eu insami am fost implicata in scrierea unui roman colecticv propus de revista Tabu, (roman_tabu#top) experienta interesanta dar restrictiva deoarece subiectul impus de redactorul initiatol nu te lasa sa te indepartezi prea mult de subiect.

Intr-adevar, lectura virtuala nu duce la pierderea profunzimii lecturii, iti solicita mai mult decat paginile unei carti atentia distributiva, elementele extratextuale care te distrag fiind mai numeroase: dorinta de a cauta imediat sensurile unui cuvant, de a compara sau verifica o informatie noua din textul citit, de a arunca o privire si pe ecranizarea cartii pe care abia o citesti sau de a afla date despre autorul cartii respective .Foarte multi din termenii cartii avand linkuri de aprofundare a sensurilor cartii, iesi din urma lecturii imbogatit cu o multime de informatii noi dar in acelasi timp, obosit si fara sentimentul evadarii intr-un invers fictional benefic.

Un alt aspect ingrijorator mi se pare cel legat de pericolul asimilarii literaturii viitorului, uneori sub forma unui microcip implantat doar ca informatie, fara emotie, fara sentiment. Comunitatile de cititori de literatura autentica, pe foaia palpabila si mirosind a cerneala proaspata, vor ajunge sa fie vanati precum membrii unei secte religioase interzise? Cine ii va vana mai mult? Ecologistii copacul-de-hartie care deplang sacrificarea copacilor pentru milioanele de pagini citite care in cele din urma se supun degradarii timpului sau ajung sa fie reciclate si sa genereze alte pagini care vor avea si ele aceeasi soarta?Sustinatorii lecturilor virtuale care isi protejeaza astfel o sursa de venit permanenta si inepuizabila prin milioanele de utilizatori care le acceseaza siturile?(16057_LECTURA-VIRTUALA-Google-lanseaza-serviciul-Book-Search.html)

Personal cred ca e la altitudinea fiecaruia dintre noi de selecta acel tip de lectura care il solicita mai mult sau mai putin, in functie de scopul pentru care citesti:citesti pentru a te informa, a-ti pregati o teza , un discurs, o disertatie, sau citesti pentru a te delecta, a te refugia intr-un univbers fictional indeprtat de lumea dezlantuita?

Pe aceeasi tema:Poezia_virtual%C4%83_versus_poezia_paper

index.php?nr=242&cmd=articol&id=9212