François de la Rochefoucauld (15 septembrie-1613-16 martie 1680)

François de la Rochefoucauld (n.15 septembrie 1613Paris – d.16 martie 1680) a fost filosof şi moralist francez, fin observator al moravurilor şi caracterelor, autor al unor „Maxime” (504 la număr).

Când nu îţi găseşti liniştea în tine însuţi, zadarnic o cauţi în altă parte.

Există reproşuri care laudă, şi laude care defăimează.

Puterea pe care cei care o iubim o au asupra noastră, este întotdeauna mai mare decât aceea pe care o avem noi înşine.

Râurile mici sunt transparente pentru că nu sunt adânci.

Spiritele mediocre condamnă de obicei tot ceea ce le depăşeşte înţelegerea.

Sunt anumite lacrimi care ne înşeală adesea şi pe noi după ce i-au înşelat pe alţii.

Absenţa slăbeşte pasiunile mărunte şi le intensifică pe cele mari, aşa cum vântul stinge lumânările şi înteţeşte focul.

Despre Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...Nu insa si ultima: Cutia postala a cerului, Leonor si zanele...si mai urmeaza...
Acest articol a fost publicat în Muzeul emotiilor mele și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la François de la Rochefoucauld (15 septembrie-1613-16 martie 1680)

  1. Frumoasa categorie: Muzeul emotiilor mele… Trebuie sa fie un loc plin de senzatii si parfumuri vechi…

    Apreciază

  2. Maria Postu zice:

    Multumesc.Da, senzatii si parfumuri vechi dar si noi.Viata nu inceteaza sa ne ofere motive de incantare, care trec in muzeul emotiilor.
    Voiam sa-ti propun, dat fiind originalitatea desenelor tale sa colaborezi la revista virtuala http://falezedepiatra.net/ unde sunt si eu redactor.Trimiti desenele la adresa cititordeprozagooglemail.ro.E o revista interesanta, sper sa-ti placa.Succes.

    Apreciază

  3. Cu mare bucurie… Am sa aprofundez propunerea… si revin… De doua zile am inceput munca. Am fost in somaj tehnic pina acum… Timpul s-a bulucit peste mine in sincope acute… Multumesc oricum pentru propunere… Cu siguranta am sa revin… O dupa amiaza placuta…

    Apreciază

  4. Maria Postu zice:

    Succes in munca si daca ai nelamuriri legate de revista, scrie-mi pe mail: maria_postu@yahoo.fr
    PS.Eu acum am venit de la serviciu .Multumesc de urare, la fel, o seara placuta.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s