De prin ziare adunate…

O stire mi-a atras atentia, referitoare la Confuzii culturale: ce credeai că ştii, dar nu e adevărat:

Greşeala: Uniunea Sovietică sărbătorea Revoluţia din Octombrie în octombrie.

Explicaţia: deşi bolşevicii au preluat controlul ţării în 25-26 octombrie 1917, una dintre primele schimbări pe care le-au instituit a fost trecerea de la caldendarul Iulian, pe stilul vechi, la calendarul Gregorian. Astfel, desfăşurătorul zilelor a fost dat înainte cu 13 zile, mutând sărbătorirea  „Marii Revoluţii Socialiste” în luna noiembrie.

Greşeala: Afirmaţia, perpetuată de-a lungul secolelor, că regele George I al Marii Britanii, de origine germană, vobea cu membri cabinetului său în limba natală sau în engleză.

Realitatea: George I, care a domnit între 1660 şi 1727, nici nu vorbea engleză, în timp ce cabinetul său nu ştia germană. Aşa că de comunicat, s-a comunicat în franceză.

Greşeala: Vasul Titanic, considerat prima navă care a cerut ajutor folosind codul „SOS”.

Ce s-a întâmplat de fapt: prima navă care transmis un „SOS” în apele internaţionale a fost Niagra, de provenienţă franceză, în 1908, cu patru ani înaintea tragediei Titanicului.

Greşeala: Preşedintele american John Kennedy a fost primul om care a rostit îndemnul „nu întrebaţi ce poate ţara voastră să facă pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara voastră”.

Realitatea: politicienii americani au avut întotdeauna obişnuinţa de a „fura” expresii memorabile. Kennedy îl plagiase pe scriitorul libanez Khalil Gibran, care folosise îndemnul respectiv pentru a mobiliza cât mai mulţi libanezi împotriva stăpânirii otomanilor. Înaintea lui Kennedy, preşedintele Abraham Lincoln a reprodus celebra expresie „un guvern al poporului, din popor şi pentru popor” din prefaţa unei Biblii de secol al XIV-lea.

Greşeala: Invenţia penicilinei, atribuită lui Alexander Fleming.

De fapt: deşi Fleming a fost cel care a descoperit că humusul Penicillium notatum are proprietăţi antibacteriene, Howard Florey şi Ernst Chain au reuşit să purifice compusul astfel încât să poată fi folosit de oameni.

Greşeala: Descoperitorii ADN-ului (acidul dezoxiribonucleic) au fost Watson şi Crick.

Cum au stat lucrurile: James Watson şi Francis Crick au primit într-adevăr Premiul Nobel graţie ADN-ului, însă numai pentru că au prezentat un model de ADN care reunea toate descoperirile anterioare pe acest subiect. Astfel: cel care a descoperit acidul este Friedrich Miescher, apoi oamenii de ştiinţă Avery, MacLeod şi McCarty au făcut legătura cu ereditatea, pentru ca Rosalind Franklin să expună difracţia ADN-ului.

Greşeala: Mouton-Rothschild este un vin de Bordeaux de primă mână.

Clasificarea reală: s-a făcut în 1855, iar Mouton-Rothschild nu a intrat în primele patru clase, stabilite ca fiind Lafite-Rothschild, Latour, Margaux şi Haut-Brion. De atunci, Mouton-Rothschild s-a identificat prin motto-ul „Pe primul loc nu pot fi. Pe al doilea nu vreau să fiu. Sunt Mouton”.

Greşeala: Faxul a fost inventat după telefon.

De fapt: în 1876, atât Alexander Bell, cât şi Elisha Gray au înregistrat propriile versiuni de telefoane, însă primul fax a fost patentat în 1848 de către Frederick Bakewell, iar, în 1861, Giovanni Caselli a inventat un aparat similar, de o calitate superioară.

Greşeala: Albert Einstein a fost un elev slab.

Realitatea: cercetătorul american care s-a documentat asupra situaţiei şcolare a lui Einstein a omis să ia în considerare schimbarea sistemului de notare. Cât timp a fost Einstein la şcoală, notarea s-a făcut de la 1 la 6, 1 fiind nota cea mai mare. Însă, după anul în care celebrul om de ştiinţă a absolvit, sistemul a fost inversat, 6 devenind nota cea mai bună.

Greşeala: Urşii Panda mănâncă doar bambus.

Adevărata dietă: omnivoră, ceea ce înseamnă că urşii Panda ar putea să mânânce şi animale mici sau chiar stârvuri. Se limitează la bambus pentru că sunt prea înceţi să vâneze şi, într-un veritabil cerc vicios, sunt prea înceţi pentru că bambusul oferă puţină energie.

Greşeala bonus: Statele Unite sunt singura ţară care foloseşti unităţile de măsură picior, galon, livră şi grad Fahrenheit.

De fapt: sistemul arhaic de măsurare, moştenit de americani de la britanici, mai este folosit şi de Liberia, stat înfiinţat de foşti sclavi americani. De asemenea, vechiul sistem britanic este încă în vigoare în statul asiatic Myanmar (fost Birmania), colonie engleză în trecut.

(articol preluat din ziarul Romania libera)