Particip la Concursul de proza arhiscurta organizat de Trilema.
Ea avea ceva de spus dar nu le știa limba.A început să danseze dar ei nu auzeau muzica.Avea ceva de desenat dar ei nu vedeau culorile.Avea ceva de scris dar ei nu cunoșteau acest alfabet.Avea ceva de împărțit dar ei nu aveau nevoie de daruri.Avea ceva pe care ei ,dacă ar fi știut,l-ar fi luat.Ea ar fi plecat cu tot ce avea de spus,cantat,desenat,împărțit.A început să învețe limba, dansul, culorile și a încercat să se despartă de sine.Dar ei plecaseră în cautarea femeii care le traversase cândva viața …
Share this:mariapostu.wordpress.com
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Despre Maria Postu
Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon...
Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...Nu insa si ultima: Cutia postala a cerului, Leonor si zanele...si mai urmeaza...
Acest articol a fost publicat în
Diverse și etichetat
cautare,
concurs,
culori,
dans,
daruri,
despartire,
limba. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
Poezie si proza online- WordPress Page 
Maria, îţi ţinem pumnii… Sper că PA-ul va fi apreciat aşa cum se cuvine…
ApreciazăApreciază
Pingback: LA CAPĂT DE LINIE, SPERANŢA… (12) «
Sper ca si cititorii sa aiba ceva de spus despre textele mele de pe blog…Multumesc!
ApreciazăApreciază
Multumesc.Sunt multi talentati pe acolo, asa ca nu disper ca as fi unicul „talent”…Castigi si daca pierzi, cu conditia sa ai umor…
ApreciazăApreciază
Mult succes la concurs!
O zi minunata!
ApreciazăApreciază
Va multumesc.Aceleasi ganduri senine de sanatate si succese si dvs!
ApreciazăApreciază
Maria, succes!
Este un text bun, cu mare încărcătură emoţională. Sper să atingă inimile!
Ottilia, cu drag
ApreciazăApreciază
Ottilia, ma bucur ca spui asta…Depinde ce vrea juriul.Oricum, nu am facut-o pentru premiu ci ca sa-mi expun ideile.O seara frumoasa!
ApreciazăApreciază
Pingback: năluci… de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Ottilia, iti multumesc pentru semnalare si imi cer scuze, pentru catva timp, cat mai scurt, sper, am ceva probleme profesionale si nu vom mai comunica.Iti doresc succes!
ApreciazăApreciază
Pingback: Clişeu26: relaţii de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
[…] (lagărele din balta Brăilei); ANDI BOB (peripeţiile celor 1000 de pagini furate…); MARIA POSTU (ea avea ceva de spus); NATAŞA (ne spune ce a mai făcut); GEOCER (şi totuşi, de ce e criză?); GABRIELA SAVITSKY […]
+1
ApreciazăApreciază