Marea…inepuizabila sursa de inspiratie…

„Într-un grăunte de nisip să vezi o lume,
În muşeţel – un rai şi-o auroră;
Cuprinde-n palmă infinitul fără nume,
Cuprinde veşnicia într-o oră.”

William Blake(1757-1827)

 

Aivazovski (1817-1900)-Pescarii

Aivazovski (1817-1900)-In furtuna

Tarmul marii

Aivazovski – Rasaritul soarelui

Odilon Redon-1840-1916(pictor impresionist)

Marea la Estaque-Cezanne(1839-1906)

Denis Dupon-Nocturna-Marea tacuta

Gauguin-(1848_1903)Tahiti

Joaquin Sorolla- Plimbare pe malul marii

El canta pe tarm. Perfida,

unda marii s-alinta.

Ea zicea: Ma simt silfida,

prinde-ma – si sunt a ta…

Marea chicotea: – Ha! Ha!…

Si-a sarit in apa fata.

Unda marii, inspumata,

doar atata astepta.

Ca pe-o floare-n vant o poarta

valul viu si apa moarta.

El o cauta-n zadar:

trupul ei mereu isi pierde

in argint albastru-verde

auriul chihlimbar.

Iata – atingand nadirul

sanii goi si trandafirul.

Dar cu mana prin safire

pescuitu-i o poveste

fara margini, ca si marea.

Consumata-n stralucire,

ziua nu le-a dat de veste

sa-si consume-imbratisarea.

E tarziu. Cand – beat de dor –

el o prinde si-o saruta,

unda marii scade, muta,

tremurand in jurul lor.

Unde-s tarmurile?… Nu-s.

Doar azurul jos si sus,

clatina pe valuri crete

tulburata frumusete,

ani de fum, eoni de foc.

Osie de vis a lumii,

ei – in lingusirea spumii –

ard rotindu-se pe loc.

Toate-n jur se sparg, se curma,

se desfac, se prabusesc.

Numai ei nu mai sfarsesc

sarutarea cea din urma.

– Prinde-ma si sunt a ta,

murmura apa livida.

Iat-o prinsa! Dar a cui e?

Unde-i sprintena silfida?

Unde-i cel ce-o cauta?

Joaca apa amaruie

neagra-vanata-verzuie. . .(St.Augustin Doinas)

Gheorghe Petrascu-Femeie in roz pe malul marii

Sabina Balasa (1932-2008)- Nasterea lui Venus

Aceasta mare e acoperita de adolescenti

care invata mersul pe valuri, in picioare,
mai rezemandu-se cu bratul, de curenti,
mai sprijinindu-se de-o raza teapana, de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsa taiata-n unghi perfect
si ii contemplu ca la o debarcare.
O flota infinita de yole. Si astept
un pas gresit sa vad, sau o alunecare
macar pan’ la genunchi in valul diafan
sunand sub lenta lor inaintare.
Dar ei sunt zvelti si calmi, si simultan
au si deprins sa mearga pe valuri, in picioare.

(NICHITA STANESCU)

Sabin Balasa

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Marea…inepuizabila sursa de inspiratie…

  1. mariannicolescu spune:

    ÎN ZORI
    de Marian Nicolescu
    În zori râuri de lumină se revarsă-n mare,
    În zori pleoapa vie-a mării se deschide-n soare,
    În zori negrul vis al nopţii se albeşte-n lună,
    În zori ochi de rouă pică vis de noapte bună.

    În zori înfloreşte-n floare lacrimă curată,
    În zori zânele se culcă pe: A fost odată …
    În zori se deschide tragic teatrul de culoare,
    În zori roi din stupul vieţii zumzăie pe-o floare.

    Apreciază

  2. George spune:

    Ce culegere minunata de dedicatii marilor, vorbe aurii, cu imagini multicolore. O mare plina de iubire, datatoare de viata, chiar si in furtuni…cateodata. Fara mare nici un pamint ferm.
    Cu rabdarea treci..marea. Marea Neagra e Albastra, cum e si privirea sa (Margareta Paslaru, canta candva…) Debussy, La Mer… sunete, cuvinte, culori, toate imortalizand iesirea noastra din mare si inevitabila atractie de a ne intoarce la ea…Din cand in cand,

    Toate Bune sa se-adune,

    George.

    Apreciază

  3. Maria Postu spune:

    Multumesc pentru frumoasele versuri atat de adecvate temei propuse de mine…Iti doresc la fel de multa inspiratie si generozitatea de a ne impartasi din gandurile tale….

    Apreciază

  4. Maria Postu spune:

    Culegerea mea este incompleta.As putea scrie o carte pe tema asta si, fara indoiala, au facut-o altii inaintea mea.Doar am spicuit cateva imagini si versuri, timpul nu-mi ingaduie sa detaliez aceasta tema atat de generoasa.Ganduri bune si tie.

    Apreciază

  5. incertitudini spune:

    Ai adunat atâta frumusețe, un regal de artă!
    Risipă de culoare și metafore!
    Mă opresc , la Nichita, pentru că imaginea este extraordinară!
    ”adolescenti
    care invata mersul pe valuri, in picioare”
    Mulțumesc, Maria!

    Apreciază

  6. superb!

    numai bine, Maria!

    Ottilia

    Apreciază

  7. Pingback: cobor nivelul de trai cum… / Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  8. Pingback: dintr-o ceartă un război / Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  9. Maria Postu spune:

    Multumesc foarte mult si iarta-ma ca iti raspund cu intarziere.Tocmai am sosit in Bucuresti alaturi de ambele fiice(ni s-a alaturat in ultimele zile si fiica plecata) si a fost inimaginabil de frumos sa le am pe amandoua alaturi!

    Apreciază

  10. Maria Postu spune:

    Multumesc, Ottilia, nu suficient de superb pentru cat s-a scris si spus despre MARE…

    Apreciază

  11. Pingback: poezia e-o infractoare / Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  12. Pingback: fierbinte rotund / Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  13. Pingback: tabăra de lângă oraşul meu / Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  14. Pingback: Ajutoarele Micii Sirene | Maria Postu – WordPress Page

  15. Pingback: Marea…inepuizabila sursa de inspiratie | Maria Postu – WordPress Page

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s