POEME DESPRE IMPOSIBILA IMBLANZIRE

IN CAUTAREA TIGRULUI PIERDUT

În căutarea trecutului personal sau comun, expirat sau proaspăt coafat şi îmbălsămat

gata să fie dus la Eternitatea

ca a unui tigru fugit din grădina zoologică,

trecutul tău speriindu-i pe copiii străzii adăpostiţi în cuşca tigrului, singurul lor protector,

colecţionarii de senzaţii tari au scos aparatele de filmat şi înregistrează contorsionările tigrului flămând, furios în oraşul- arenă,

sânge peste tot, sau doar suc de roşii pompierii şi ambulanţe, ca într-un film de duzină sunt gata să ,

prelungind agonia tigrului, cineva licitează blana tigrului din pădure,

pe care nu l-a mai văzut nimeni de o sută de ani, doar în reclamele agenţiilor de turism,

setea de tigri e tot mai mare, abia stârniţi vânătorii îşi fac propriii tigri din trecutul fiecăruia ori îşi amanetează viitorul în speranţa unui tigru de cea mai bună calitate în sângele căruia să se îmbăieze dimineaţa în baia tapetată cu blana animalului, în casa îmbrăcată în blană de tigru

în oraşul flămând ca un tigru devorând în fiecare zi raţia de locuitori imposibil de ascunşi în blănile putrede ale unor tigri mereu flămânzi şi tot mai invizibili.

LECTIE DE IMBLANZIRE

Uneori se auzea gongul atât de repede încât nu apucasem să vă arăt tot ce ştiu

toate numerele cu care reinventasem algebra acrobaţiei,

continuau să sosească spectatorii cu aparatele de filmat, înşelând vigilenţa bodyguarzilor,

oferind generoşi un bici de ajutor dresorului obosit, fragilă graniţa dintre îmblânzitori şi neîmblânziţi, când, pe nesimţite, leii aveau deja zgardă de căţei de interior, tigrii întindeau labele cu prietenie spectatorilor, rând pe rând spectatorii îşi vârau capul în gura leului, se lăsau muşcaţi de şerpii otrăvitori docili şi umili ca şi cum li s-ar fi făcut o transfuzie de rouă în locul otrăvii,

uneori îmblânzirea durează seri la rând,  ca spectacolele antice, leul se lăsa greu domesticit, spectatorii se lăsau hăituiţi, loviţi cu pietre şi urmăriţi cu luminile reflectoarelor,

ca urmaşii lor să aibă ce povesti, uneori se improvizau atacuri teroriste , cei mai slabi de înger leşinau sau poate nu, era doar carnaval sau poate nu,  atunci era sigur că îmblânzirea nu se va termina curând, încă se mai lucra la proiectul îmblânzirii, la stabilirea cu precizie a identitătii celui care îmblânzeşte şi a celor care trebuie îmblânziţi.

 

 

 

 

 

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Poeziile mele și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la POEME DESPRE IMPOSIBILA IMBLANZIRE

  1. frumoasă lecţie de îmblânzire.
    „îmblânzirea nu se va termina curând,” pentru că sunt prea mulţi de îmblânzit şi prea puţini îmblânzitori!

    Apreciază

  2. Pingback: nu! de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  3. Maria Postu spune:

    Multumesc, voi trece azi cat de repede pot!

    Apreciază

  4. Maria Postu spune:

    Multumesc, Ottilia…Asta scriam mai de mult.Intre timp, incerc sa ma imblanzesc doar pe mine.

    Apreciază

  5. Pingback: în poemul de azi de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  6. Pingback: lesbi de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  7. Pingback: aceştia de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  8. Pingback: ce trepidant să ai câte-un vecin de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  9. Pingback: toamna suflă greu de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  10. Pingback: una cu gust(uri) de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  11. Pingback: Când ai nevoie de dragoste – Mircea Cărtărescu « Poezieromaneasca's Blog

  12. Pingback: nu ne părăseşte de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s