Octombrie e luna in care stii ca te desparti definitiv de vara, chiar si de vara aceea prelugita insiduos si calin pana pe treptele lui octombrie…Vara aceea lasciva , cu priviri hipnotice intinzand spre tine brate care implora daruire, vara aceea bezmetica, afisandu-si frumusetea fara pudoare si reticenta. Ce vrei de la mine, Octombrie?I-ai cerut voie lui Septembrie sa te imbraci in hainele lui, sau mai bine -zis, sa te dezbraci de felul tau glacial de a fi si sa ma imbii cu arome si fructe la care nu mai am dreptul?
Octombrie e luna in care stii ca nu vrei sa ramai , asa cum nu ai ramas nici in lunile in care ai fi vrut sa ramai, oprind timpul in loc.
Dar, cum spunea cineva, maine n-o sa fii mai tanar decat azi, asa ca hai sa ne bucuram impreuna de un octombrie verde, pentru ca, maine, orice ai face, va fi Noiembrie…
Share this:mariapostu.wordpress.com
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Despre Maria Postu
Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon...
Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...Nu insa si ultima: Cutia postala a cerului, Leonor si zanele...si mai urmeaza...
Acest articol a fost publicat în
Lunile poetice și etichetat
calin,
despartire,
noiembrie,
pudoare,
toamna,
trepte. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
Poezie si proza online- WordPress Page 
Îmi place ia toamnei, cusută cu arnici în toate nuanțele!
Raze blânde curg printre frunze și crengi, odihnindu-se pe potecile șerpuind pădurea.
În Trivale, octombrie are gust de miere stinsă!
ApreciazăApreciază
Pingback: Asistăm la căderea capitalismului? | Blogul lui Nea Costache
Este un anotimp minunat aici la noi.Nu am mai avut timp sa merg prin parcuri dar simt gustul toamnei in suflet.Multumesc pentru gandurile calde.
ApreciazăApreciază