Particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema .
Sectiunea Reciclare
Semn de apa la inaltime, de David Shumate
Înainte să intru în camerele japoneze ale minţii ei fac o plecăciune servitorului şi mă descalţ. Vorbesc în şoptă şi deschid uşi de pergament pînă nu-mi mai aduc aminte pe ce drum am venit. Mi se dă o pernă pe care să aştept .
Curînd ea se apropie purtînd un chimonou albastru cu alb şi cu părul strîns la spate.Poartă ceva în braţe şi văd că este copilul pe care nu l-a avut niciodată.Pune o fetiţă timidă pe o pernă lîngă mine şi ne oferă la amîndoi ceai în stilul de demult.Ascultăm o lăută în depărtare.
Share this:mariapostu.wordpress.com
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Despre Maria Postu
Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon...
Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...Nu insa si ultima: Cutia postala a cerului, Leonor si zanele...si mai urmeaza...
Acest articol a fost publicat în
Proza arhiscurta și etichetat
camere,
concurs,
copil,
japoneze,
minte,
perna,
reciclare,
Trilema. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
Îţi ţin pumnii, Maria, felicitări pentru acest PA.
ApreciazăApreciază
Pingback: REMEMBER – ACTORI ȘI SPECTATORI «
Multumesc, si tie, daca vei participa.Mi se pare foarte greu sa-mi comprim gandurile in 509 cuvinte, dar ideea competitiei ma atrage.
ApreciazăApreciază
Va astept in camerele japoneze pentru un ceai virtual.
ApreciazăApreciază
Si aici sunt alaturi de tine!
ApreciazăApreciază
Multumesc din nou Aura!
ApreciazăApreciază
Pingback: în criză, oraşul meu de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Maria,
Mult succes!
ApreciazăApreciază
Orasul are nevoie de o vizita in camerele japoneze….Multumesc de vizita…Ceaiul virtual e gata imediat…
ApreciazăApreciază
Multumesc…Important e sa participi…la cat de multi s-au inscris…e greu sa castigi, nici nu-mi doresc, ci doar sa ma confrunt.O seara placuta!
ApreciazăApreciază
Mult, mult, mult succes din toata inima!
ApreciazăApreciază
Multumesc, Andreea.Ma bucur ca ai trecut pe aici.O seara buna si te mai astept in…”camerele japoneze”.
ApreciazăApreciază
Pingback: atracţie de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog