Ana Blandiana, de la poezia purităţii spre poezia marilor nelinişti



“Literatura nu puteam s-o cuceresc pentru ca ma aflam inlauntrul ei”,marturiseste  Ana Blandiana in”Autoportret cu palimpsest”(1).

Dar care era starea literaturii romane in deceniul 6?Vremurile atunci ca si acum erau putin favorabile pentru poezie.Infatisarea poetica a acestui deceniu era particulara,”greu de asemuit si in orice caz ,rareori analoga,in formele ei de relief configuratiei spatiului literar european”.(2)Incepand cu 1954 cand Nicolae Labis debuteaza cu volumul “Primele iubiri”,se poate vorbi de acum incolo de intoarcerea la lirism.

Din punct de vedere politic se remarca anumite “deschideri tactice” observa E.Negrici(3)vizibile si in cadrul restrans al subsistemului literar.Prin tezele din aprilie 1964,literatura scrisa in deceniul 5 a inceput sa para usor ridicola ,chiar oribila.Incurajate de aceste deschideri poezia si proza reiau anumite traditii ale literaturii interbelice sau fac propriile experiente care se vor dovedi benefice pentru istoria noastra literara.

In acest climat paseste “valsand”(4)Ana Blandiana cu primul ei volum Persoana intaia plural”, titlu care voia sa sugereze identificarea eului poetic cu destinul colectiv.Ceea ce a placut de la inceput cititorilor si criticii a fost nota delicat senzoriala a poeziei in ciuda ideii eronate ca lirica feminina n-ar avea idei.”Prin debutul sau alaturi de cel ce avea sa devina un mare poet_Ioan Alexandru_,Ana Blandiana a contribuit la schimbarea universului liric sablonizat de catre debutantii anilor 60.”(5).Si Alexandru Piru remarca faptul ca “Inca de la inceput s-a putut observa prezenta unui temperament artistic autentic ,capabil sa exprime fiorul contactului cu lumea ,misterul existential.Originala era in primul rand afirmarea unei noi etici ,intemeiata pe o demna constiinta a puritatii”(6).De retinut aici poemul “Descantec de ploaie “care aducea senzatii voluptuoase de contopire cu elementele naturii,de tumult tineresc, de adevarata criza a varstei cand orice fata vrea sa devina “cea mai frumoasa femeie”(Ana Blandiana opera cit.)Ploaia devine o adevarata metafora a varstelor, a tineretii dar si a maturitatii:”ploile dezlantuite femei”.,metafora ce va fi reluata si in alte poeme”Dans in ploaie”.

Intre acest prim volum si volumul urmator “Calcaiul vulnerabil”(1966) se petrec schimbari importante in biografia poetei care o vor marca total si definitiv ,cea mai importanta fiind moartea tatalui.Lirismul debordant din primul volum se cenzureaza vizibil acum.Versificand patetic obsesia unui absolut al puritatii,vazut ca o conditie paradisiaca pierduta prin nastere(“Intoleranta”,”Ora spitalelor”,”Carantina”) sau afectand o criza a limbajului cu ecouri din Blaga si I.Barbu(“Darul”,”Unde-I mandria”),Ana Blandiana isi dezvolta poemele din nucleele unor metafore aproape alegorice.

Poezia acestui volum se contamineaza de mari nelinisti existentiale,de tristete si poeta nu le mai ignora cu inocenta din primul volum.Viata ,cerul ,arborii,toate sunt rodul cuvintelor,poeta este marcata de un destin tragic.”Tot ce ating se preface-n cuvinte

Ca-n legenda regelui Midas”(Ana Blandiana-op.cit.)

“Ora spitalelor”,”Eclipsa”,”Restul pe masa “dezvaluie o Ana Blandiana grava,identificandu-se nu cu partea insorita a umanitatii,ci cu zonele tenebroase,necunoscute ale acesteia.Lirismul Anei Blandiana este aici mai unitar si se deschide spre cateva din motivele marii poezii:cuvantul mistifricator si fatal ,poezia,radicalitatea morala(etica poeziei si etica existentei din afara poeziei) si sub influenta lui Blaga ,sentimentul de inserare in lume(revelatia mortii).

Ipostazele eului poetic blandian sunt multiple oferind interesante posibilitati de descifrare sensurilor existentiale.Poeta este si Orfeu dar si Euridice,e si fiul ratacitor plecat nu se stie de unde si cand,sau chiar mai mult ,este acel spirit superior ce protejeaza diferite ipostaze ale vietii.Demna de retinut este si acea “Elegie de dimineata “in care eul poetic blandian se identifica cu cel ce aduce oamenilor odata cu ninsoarea, puritatea.Poetii sunt cei ce salveaza rezervele de puritate in lume,candoarea,visul ,dar oamenii nu (mai) sunt pregatiti sa le primeasca.

“La inceput fagaduisem sa tac,dar apoi,dimineata,

V-am vazut aparand cu cenusa in porti,

Semanand cum se seamana graul,cenusa,

Si n-am mai putut,si-am strigat:Ce faceti?Ce faceti?

Pentru voi am nins toata noaptea deasupra orasului,

Pentru voi am albit toata noaptea:o,daca

Ati pricepe ce greu e sa ningi!”7Ana Blandiana,op.cit.

Daca s-ar fi oprit doar la aceste doua volume,lirica romaneasca ar fi fost mai saraca:ar fi fost o promisiune neimplinita.

TRIMITERI BIBLIOGRAFICE

1 Autoportret cu palimpsest,Ana Blandiana,Ed.Eminescu,pag.9,1996

2Eugen Negrici-Figura spiritului creator,ed,Cartea Romaneasca,1978,pag.138

3.Eugen Negrici,Romania Literara,i994

4.Eugen Simion,Scriitori romani de azi,vol.4,editura Cartea romaneasca,1989

5.Marin Mincu,Poezie si generatie,pag.60

6.Alexandru Piru,Poezia romaneasca contemporana,ed.Eminescu,1975.

 

About Maria Postu

Nu-mi place ideea de a evada...E ca si cum ai smulge cu forta ceva care de fapt, iti apartine:LIBERTATEA cu care te-ai nascut si in care te vei intoarce...Si totusi, eroul meu preferat, de parca eu l-am nascut, este Papillon... Aici e o forma de libertate... evadare...un substitut, o libertate cu gust de gratii si catuse...ma veti gasi aici la orele de vizita indiferent ce semnalmente aveti...Nu e nevoie sa treceti pe la siturile de serviciu pentru a afla ce mi-as dori:pe voi venind la mine in vizita, sa cinam impreuna din cuvinte ca la un banchet infinit cu arome imprevizibile si inconfundabile, de negasit aiurea pe strada, la teatru, la opera sau oriunde in alta parte decat aici...Chiar daca nu ne putem privi in ochi, nu ne putem vedea gesturile, ne simtim pasii gandurilor, ne pipaim prin cuvinte mai mult decat am face-o vreodata in realitate...Ma puteti gasi undeva in secorul 2, la CNB George Cosbuc, Bucuresti.....Micul mister a cazut sau e mai tentant?Mi-ar placea sa cred ca da...suntem toti in spatele unor ferestre (Asa se numea cea de-a patra carte a mea de versuri, publicata in 2007.."DIN SPATELE FERESTREI"...O mai puteti gasi, daca va grabiti, la libraria Muzeului LIteraturii Roamane...Acolo veti gasi ce nu v-am spus eu acum, despre mine...Va astept...
Acest articol a fost publicat în Eseuri și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Ana Blandiana, de la poezia purităţii spre poezia marilor nelinişti

  1. Gina spune:

    Mie imi place Ana Blandiana,poeta , plina de feminitate. Femeia suava, candida, melancolica, zvapaiata. Cu filizofia ei. Cu un calcai vulnerabil propriu, cu aspiratie spre puritate, identificandu-se cu Universul.
    Imi place s-o vad’ la ora de nisip”, dar si’ stea de prada’. Sau nastrusnica in gradina si pe strada ei. Imi place s-o descopar in” Cea mai frumoasa dintre lumile posibile”, ghicind in multimi, patrunsa de nelinistitoare intrebari despre cum este ea ‘in cele patru anotimpuri’, ascunsa in”Sertarul cu aplauze”.

    Invata-ma sa ard intunecat

    Lasă-mă să m-aprind de întunericul tău,
    În lumina feroce
    Învaţă-mă să ard întunecat,
    Modelează după forma aripilor
    Flacăra mea
    Şi purific-o de orice culoare.
    Sau,
    Şi mai bine,
    Dă-mi o sămânţă de întuneric,
    S-o îngrop în pământ
    Şi-nvârte mai repede anotimpurile
    Să crească,
    S-o seamăn din nou.
    În lumina feroce
    Ar fi atunci păduri şi lanuri,
    Crânguri, livezi, pajişti şi codri de noapte.
    O beznă tandră
    În care am putea muri oricând am vrea,
    Un întuneric în care
    N-am mai fi frumoşi, nici buni,
    Ci doar singuri,
    Şi nemaitrebuind să privim,
    Închizând ochii, am putea vedea.

    Multumesc si pentru bibliografie. Mi-am amintit cu drag de nume ale unor profesori deosebiti .

    Apreciază

  2. Maria Postu spune:

    Gina, o cunoscatoare ca tine nici nu se putea sa nu vibreze la intalnirea cu o asemenea mare poezie.Ma bucur ca si aici avem gusturi comune.

    Apreciază

  3. daurel spune:

    Este o doamna. Desigur, a avut noroc si cu un sot admirabil, Romulus Rusan, inginer. Mi-am amintit ca ar trebui sa recitesc „America Ogarului Cenusiu”. Cred ca si datorita cartii scrisa de Ana Blandiana si sotul ei, respect SUA…

    Apreciază

  4. Maria Postu spune:

    Aceasta Doamna , poate mai cunoscuta in strainatate decat in tara, totusi nu este atat de apreciata de tineri cat ar merita, de fapt nu din vina domniei sale ci pentru ca poezia e o specie pe cale de disparitie…Mi-am sustinut lucrarea de gradul I cu poezia ei si de aceea mi-am propus sa extrag cateva fragmente,Poate voi recidiva, daca voi vedea ca are admiratori si aici pe blogul meu.II multumesc pentru sansa de a-i fi contemporani si de aputea scrie liberi despre poezia ei.

    Apreciază

  5. Mă încearcă sentimente diferite gandindu-ma la Ana Blandiana. O poeta care a facut şi compromisuri cu Partidul Comunist căruia i-a dedicat mai multe versuri, dar şi critici.
    Exemplu:

    Totul

    Frunze, cuvinte, lacrimi,
    cutii de chibrituri, pisici,
    tramvaie câteodatã, cozi la fãinã,
    gãrgãriþe, sticle goale, discursuri,
    imagini lungite de televizor,
    gândaci de Colorado, benzinã,
    steguleþe, portrete cunoscute,
    Cupa Campionilor Europeni,
    maşini cu butelii, mere refuzate la export,
    ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,
    întâmpinãri la aeroport, cico, batoane,
    Salam Bucureşti, iaurt dietetic,
    ţigãnci cu kenturi, ouã de Crevedia,
    zvonuri, serialul de sâmbãtã seara,
    cafea cu înlocuitori,
    lupta popoarelor pentru pace, coruri,
    producţia la hectar, Gerovital, aniversãri,
    compot bulgãresc, adunarea oamenilor muncii,
    vin de regiune superior, adidaºi,
    bancuri, bãieþii de pe Calea Victoriei,
    peşte oceanic, Cântarea României,
    totul.

    Sau versuri în care critică o conştiinţă colectivă care vegetează:

    Eu cred

    Eu cred că suntem un popor vegetal,
    De unde altfel liniştea
    În care aşteptăm desfrunzirea?
    De unde curajul
    De-a ne da drumul pe toboganul somnului
    Până aproape de moarte,
    Cu siguranţa
    Că vom mai fi în stare să ne naştem
    Din nou?
    Eu cred că suntem un popor vegetal-
    Cine-a văzut vreodată
    Un copac revoltându-se?

    Versuri care au scăpat cenzurii.

    În mod paradoxal societatea de astăzi nu-i mai oferă motive de versificare a realităţii.

    Iată şi o poezie dedicată Uniunii Sovietice:

    Slava tarii ce inalta

    O sesime de pe glob;

    Slava!

    Slava fericirii

    Vremii viitoare slava;

    Slava lumii ce se naste

    In aceasta ora grava;

    Slava anului acesta

    Ce-a ucis in colb milenii;

    Si de flacari, ca drapelul,

    Slava vesnica lui Lenin!

    Ana BLANDIANA

    PLOAIA

    In noaptea asta uda ca o ploaie

    Am scris intaiul cintec comunist

    De zece zile toamna se jeleste

    Si totusi pe santier nu-i nimeni trist…

    Şi una dedicată Partidului:

    PARTID

    Candoarea mi-a-nflorit in ochi definitiv

    Cu-ntaiul plans in curtea scolii sub castani

    Cand clasa mea primea cravata rosie festiv,

    Si sufeream respinsa grav de colectiv

    Ca nu-mplinism inca noua ani.

    Candoarea mi-a crescut de-atuncea dureros,

    Cu bratul ridicat deaspura fruntii mult,

    Simbolizand ca viata-mi va fi socotita mai prejos

    Decat tulburatorul luptelor tumult,

    Ca niciodata n-am sa ma separ orgolios

    De imnul colectiv si luminos.

    Candoarea scrijelata de mana ta lucid In ochii mei, dramatic deschisi spre mana ta,

    Oricate maluri s-ar sedimenta,

    Nu-mi vor putea-o sterge.

    Candoarea ca un zid

    Va masura maturitatea mea, Partid.

    Ana BLANDIANA

    Almanahul „Luceafarul”, 1983

    Apreciază

  6. Maria Postu spune:

    Multumesc, Corneliu, pentru completarile tale extrem de bine-venite si competente, cu atat mai mult cu cat vin din partea unui profesor de istorie, caruia nu ii este strain nici „adevarul” vehiculat de manualele comuniste, nici „adevarul” din manualele actuale, dar care stie intotdeauna, dincolo de oscilatiile termenului, sa descopere adevarul pentru elevii si cititorii sai de blog.

    Apreciază

  7. Alexandrina Chelu este verisoara mea

    Apreciază

  8. Nagy Eniko spune:

    Buna, si eu sunt o admiratoare a poetei Ana Blandiana si urmeaza ca anul acesta sa-mi fac lucrarea de grad tot cu poezia ei. Ar fi mult sa cer un pic de ajutor referitoare cu cateva observatii persoanle despre poeta si despre poeziile ei, poate cateva idei din lucrare? Tare v-as multumi, deoarece inca sunt la inceput

    Apreciază

  9. Maria Postu spune:

    Buna ziua,
    Draga Eniko.Lucrarea mea e realizata cand inca nu lucram la computer si din pacate nu o am pe suport electronic, daca as fi avut-o, as fi publicat-o in intregime pe blog. dar din pacate am pierdut lucrarea deoarece m-am mutat.Pentru cand iti trebuie?Voi incerca, scrie-mi pe mail, poate o gasesc.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s